… si l-a luat pe-al meu….

Daca mi-ar fi placut vreun Aiurel imposibil de cumparat, ea l-ar fi „luat” pentru mine, in vremuri in care nu aveam unde sa stam, ne tineam lucrurile in depozitul magazinului unde lucram, faceam baie in baia companiei unde lucra ea si dormeam pe rand, pe niste scaune.

Eu am pocnit administratora caminului, ea a sarit de la etajul doi al caminului…

Ne cumparam hainute si le purtam cu schimbul, nici una din noi nu gatea, dar exista mac-ul.

Stia ce si cum s-o spuna, astfel ca radeam cand ma certa si plangeam cand imi spunea cat ma iubeste. Sarcastica si diplomata in acelasi timp, te facea proasta din doua cuvinte si nu isi pierdea niciodata cumpatul, a scapat vreo doi handralai de bataie intr-un bar fantomatic! Desteapta pana in maduva oaselor si ironica pana dincolo de ea.

Un copil haios, cu o pofta nebuna de ras si cu o inima incomensurabila. Azi nu-i mai arde soarele in ochi… Azi ii mai arde doar o lumanare la capatai…. si nu vreau sa fiu rea, dar trebuie sa recunosc ca Dumnezeu nu se prea pricepe la glume, ori asta a fost cea mai proasta gluma a Lui, ori avea nevoie acolo de un inger cu multe glume…

S-a stins la nici 25 ani, un copil cu multe nazbatii in cap si cu prea multa dragoste in suflet… Stau si ma gandesc de cate ori ma-mpiedicam de un necaz si ma suparam, sau de cate ori ma suparam si pe necazurile tale ca deh, sunt o drama queen, tu spuneai mereu, calm, enervant de calm, „lasa ma pitic, trecem noi si peste astea si sa vezi ce o sa radem de  ele intr-o zi”. Si ma intreb cum o sa putem rade de plecarea ta la stele… dar la cum te stiu eu, sigur cand ne vom intalni acolo Sus, ai sa imi scoti ochii cu vreo faza, ai sa comentezi felul in care te-au imbracat si te-au pregatit si ai sa ma bazai cu ceva…

Ramai cu bine, Lumi, ramai cu bine piticu meu, ramai cu bine, Bebe o sa fie langa tine intr-o zi…

Iti multumesc din suflet pentru tot, pentru zilele si noptile de stat in camin, pe strazi, pentru fiecare sfat, fiecare vorba incurajatoare, pentru fiecare gand bun si pentru fiecare zi in care, in bratele tale, ma simteam ferita de rele… Ai grija de copiii care pleaca prea devreme le stele si stai te rog, la povesti cu tata pana vin eu…

 

 

.

9 comentarii la „Dumnezeu mai avea nevoie de un inger…”
  1. si vb ta Deedee si ce vorbeam atunci…k „dincolo” nu plecam cu nimic,ne chinuim de mici cu atata munca, atata chin,uitam de noi,uitam sa ne traim viata asa cum si-o traiesc alti tineri de varsta noastra pentru ca tb sa muncim ca sa avem cate putin din tot….si vorba aia cu ce plecam,ca nu luam nimic cu noi,nici haine in care investim o gramada de bani,nici iubirea ta calculatorul sau mai nou laptop-ul:)….nimic

  2. hmm da:( o fata buna si n-am petrecut decat 3 zile alaturi de ea.3 zile pline de viata,ras si voie buna.Si exact pozele facute de mine:(( Dzeu sa o odihneasca si poate acolo ii va fi mai bine,sa visam ca este o viata si dincolo,si poate acolo nu va mai avea parte de lipsuri pt ca ingerii tb sa fie fericiti cica.:(

  3. ami pare rau pt. ce sa antamplat :(:(:(…..dar care din poze esta cea care a plekt printre angeri?:(

  4. a lesinat in biblioteca. nu a fost bolnava, nu i-a fost rau. in ultimele săptămani acuza dureri de cap iar medicii i-au prescris analgezice. si-a facut rmn si radiografii ale sinusurilor dar nu aparea nimic dubios. la final medicii şi-au dat seama că era vorba de un anevrism cervical care s-ar fi descoperit la un angiormn, dar nimeni nu i-a sugerat sa faca un astfel de test. imi pare rau pentru pierderea ta. numai ganduri bune!

  5. Ce s-a intamplat cu ea? Imi pare rau, stiu cum e sa pierzi pe cineva drag…

  6. O singura seara a fost nevoie se petrec alaturi de Lumi, si mi-am dat seama cine este. Da, un inger, o flore, un zambet. Imi pare rau ca trebuie sa o spun si sa recunosc ca sunt un altruist, dar o vreu pe Lumi langa noi……..

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *