A inceput sezonul „festival” cum zicea o asistenta TV si mi-e drag sa vad pe malul Dunarii, pe Clisura sau la stranduri parinti cu copii. Asta pentru ca imi sunt dragi copiii:).
Pe fiecare CEARCEAF (na!) lucrurile stau cam asa: un el cu o bere rece in mana, o ea cu unghii lungi colorate tinand intre degete o tigara subtire si eventual colorata, si unul sau doi pustiulici. Daca e si un mini-el atunci are o galeata cu accesorii pentru nisip, ce conteaza ca sunt intr-o zona cu pietre, daca e o mini-ea clar are un colacel colorat. Berea costa in jur de 5 lei, tigarile in jur de 15. Dar la colacul copilului ne mai zgarcim ca in fond il foloseste doar o vara si asta daca nu se sparge mai devreme. Sa nu va intrebati copiii ce au patit in talie din cauza chinezariilor care ii irita, de ce nu s-au tinut bine de colac pentru ca el oricum e prea fragil sa ii tina, etc. La fel e si cu accesoriile de plaja, si cu jucariile pe care si le baga prin toate orificiile libere, la fel e si cu jucatul in apa. Mor de dragul parintilor care se joaca non stop cu copiii lor, care nu vin la plaja sa barfeasca un coleg de serviciu ci sa petreaca timp cu copilul lor. Mor de dragul cuplurilor cu copii care nu uita sa inventeze jocuri, povesti si sa se sarute tandru din cand in cand amintindu-si ca se iubesc dar fara a oripila publicul.
Mor de dragul oamenilor care stiu sa traiasca. Sa se bucure de ce au, de mogaldeata aia de langa ei care atunci cand ia galetuta in mana se crede cel mai tare constructor/arhitect din lume. Sa revenim, ideea e asa, ca ala micu mai face si nazbatii, mai arunca nisip sau pietricele pe cearceaful vreunei vecine nesatisfacute… de viata, se mai impiedica de cate un musculos mai-mai sa-i verse berea, se mai incaiera cu cate un alt prichindel. Ce fac parintii? EL isi ridica ochii din telefon si ii atrage ei atentia ca ala mic e neastamparat, EA nici nu se uita la ala mic si sare atacata ca ce, e copil si mai face si draci, iar nu cumva EL insinueaza ca ea il educa prost?! Intre timp, ala micu se mai bucura de putina libertate pana i se hotarasc parintii care dintre ei sa il certe. Desigur, scena este haioasa si pentru privitori si pentru ala micu. Problema e alta, ca principala cauza a mortii copiilor intre 1/3 ani si cea dea doua cauza a mortii pentru copiii pana in 15 ani este… inecul. In timp ce unghioasa si bericioiul isi fac analiza unei zile pentru a se afla cine se dedica mai mult sau mai putin copilului, ala micu s-ar putea ineca.
Apoi, costumul si accesoriile copilului la plaja. Noi, femeile avem nevoie de un costum colorat, modern, care sa ne ascunda defectele si sa ne etaleze formele. Ei au nevoie de un slip sau un sort. Detalii nu stiu si nici nu ma intereseaza. Problema e ca atentia spre costumele de baie ale copiilor se rezuma doar la alegerea printului, musai cu un personaj Disney. Ei, iar intervin. Costumele de baie pentru pitici trebuie sa fie facute din materiale cu protectie UV pentru ca spre deosebire de adulti, copiii sunt cei mai expusi la soare atat in apa cat si pe mal. Costumele sa fie cat mai simpliste, fara snururi, catarame si alte accesorii iar daca e posibil sa fie de tipul tricou/slip pana pe la 2-3 ani. Cam cati copii ati vazut asa la plaja?! Sau cu palarie?! sau cati parinti ati vazut stingandu-si tigara pentru a-l da cu crema pe ala micu?! putini… asa ca n-are rost sa mai continuu pomelnicul.
Noi romanii ne zgarcim la toate, la bani, la momente frumoase, la timp. Intotdeauna avem doua probleme: lipsa banilor si a timpului sau invers. Si ne zgarcim atat de tare incat nici ochii nu ii deschidem ca sa vedem cat de mult risipim, probabil ca ne zgarcim si la „vedenii”.
Nu aveti timp? Va dau eu un sfat: ziarele nu anunta nimic bun, nu va veni nimeni niciodata sa va dea vreun ban ca ati cumparat un ziar sau o zi de viata in plus, setati-va TV pe programele care chiar conteaza si in rest (sau intotdeauna) tineti-l oprit, stati cu copilul vostru cand isi face temele, rugati-l sa va povesteasca despre lucrurile care il surprind, inventati-i o poveste. Merita! Si investiti in siguranta, protectia si fericirea lui.
PS. Nu am copii, inca!